Ce mai e azi știre

Scriu cu întârziere, fiindcă scriu legat de un articol apărut acum aproape două luni. Oricum, voi scrie ceea ce am simțit și atunci, la prima sa citire. Doar că am simțit fără să notez. Azi vreau să notez. Și ca să o spun drept, am și uitat de ea. Doar că văd că se mai chinuie unii să o reînvie. E greu cu subiectele…

Un articol despre Perla. Un nume extrem de catchy, fiindcă te trimite instant cu gândul la bijuterii, lux și exuberanță. De data aceasta, e numele unei fete. O fată de etnie romă care ne-a fost prezentată prin media pentru performanțele sale deosebite la examenul de Bacalaureat, și pentru reușita de a fi admisă la 5 universități din UK. Și am să explic pe rând, cu argumente, de ce mă enervează știrea asta, fie ea în orice articol găsit pe net.

  1. Multă din admirația și minunăția insuflată printre cuvintele autorului sunt datorate etniei fetei. Se folosesc construcții precum: ”geniala”, ”a învățat până a cucerit lumea”, ”universități de top”. Construcții evident exagerate. Eu înțeleg că e greu să mai faci vizionări fără clickbait-uri, dar să-mi mai spună cineva o dată pe cine anume a cucerit și, de asemenea, de când o medie de 8.61 la Bac și o implicare în multe activități extrașcolare te fac geniu? Hei, în fiecare liceu cât de cât decent din România, în aproape toate clasele este o persoană ca ea. Una cu note mari și activități extracurriculare. Dacă nu mai multe. Unde-s articolele lor? Cât de mult pam-pam ar mai fi făcut în presă Perla dacă era pur și simplu româncă? E exotică și dacă cumva a avut vreun rating deosebit conținutul publicat cu ea, e din cauză că e exotică. E o excepție. Ne plac excepțiile. E din neamul ălora care face nasoale, doar că ea nu face nasoale. Se numește discriminare pozitivă.
  2. S-au atras rating și aplauze și pentru că e admisă în UK. Cum noi credem în mitul studiului/muncii în străinătate și în specia aceea inexistentă de ”câine cu covrig în coadă” din vestul Europei, entuziasmul cititorului deja a crescut. Era complet neinteresant dacă era admisă la 10 universități din România. Noroc că fata are piesă cu piesă, un puzzle complet pentru a fi un deliciu la care bălesc jurnaliștii. Și dacă titlul blogului meu e legat de egoism, hai să punem problema și așa: eu am medie mai mare ca ea la Bac. Nu că asta ar fi neapărat ceva relevant pentru calitățile unui om. Dar am 8.93 și la fel ca și ea, am fost admisă la mai multe facultăți, inclusiv prima mea opțiune. Sunt fericită cu alegerea pe care am făcut-o, și nu m-a așteptat niciun reporter la ușa facultății din Iași. Am ales calea aia plictisitoare, să studiez în România. Nu ești mai bună ca mine, Perla. Că dacă media aia ți-a asigurat loc la 5 facultăți din UK, puteam și eu. Faptul că nu am vrut e altceva. Și e tras de păr cu ”universități de top”. Nota ei, deși mare, nu pare totuși o medie de admitere pentru o universitate de top din UK. Povestea pare frumoasă, dar o dată ce citești nota ei (8,61) strecurată printre cuvinte, ar trebui ca un minim simț critic să te facă măcar să ridici din sprânceană. Nu cer nimănui să facă research pe tema aceasta, vă dau eu topul universităților din UK. Universitatea cea mai sus în top dintre cele 5 la care e Perla admisă e pe locul 17 în UK, în 2015. Mai ușor cu ”top”-ul.
  3. Nu e cazul să scoatem țiganii în față, cu atât mai puțin în educație. Și așa liceele și facultățile din România le rezervă locuri, special pentru ei. Nu știu ce au vrut să facă prin asta, dar consecința logică e că dacă ești român, s-ar putea să îți bagi unghia în gât pentru că ai fost primul de sub linie. Poate ai un 9, și el intră cu 6. Fiindcă are loc. Fiindcă e cel mai bun dintre ei. Sau singurul. Cum te-ai simți? Dacă în alte domenii pute a corupție și aranjamente preferențiale, în educație e primul loc unde ar trebui să promovăm și să credem în egalitatea șanselor. După ce că toate serialele marcă românească date de ProTv promovează viața țiganilor și mari actori români se fustăngesc și vorbesc cu accentul mahalagist specific, după ce nimeni nu are curaj să întrebe cântăreții de manele despre impozite, după ce ne-au furat căile ferate și indicatoarele de circulație și multe altele, eu zic să ne oprim. A susține diversitatea culturală nu înseamnă să stăm cu gâtul sub bocancul lor. Și nu înseamnă nici să îi discriminăm pozitiv. Ar fi bine să nu uităm că suntem români. Și mă hazardez să spun că tare cred că nicio altă țară nu le oferă atâta libertate ca noi. Nu vreau să-i jicnesc situația fetei, faptul că a fost abandonată e îngrozitor și o compătimesc pentru asta. Mă bucur de reușita ei. Dar ea e doar o excepție. Luat în modul, acest grup etnic nu a adus nimic bun țării noastre. Sunt sigură că mai sunt excepții, cu povești asemănătoare cu a ei. Dar de la un anumit nivel, niciun om de succes nu ar trebui să-și facă personal branding folosindu-se de etnia sa. Fiindcă aia nu contează. Fiindcă într-o societate pe care și ea probabil ar numi-o ideală, oamenii nu te-ar judeca după etnie, la fel cum nu te judecă niciun om serios și întreg la minte după religia ta, starea ta civilă sau animalul preferat.
Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s