Carl Sagan – Lumea și demonii ei #bookReview

Carl Sagan – Lumea și demonii ei (Știința ca lumină în întuneric)

O carte cu adevărat iluminatoare, la fel cum îi sugerează și titlul secundar. Carl Sagan este fără îndoială un om carismatic, care a reușit să pună în valoarea meritată concepte de știință elementară, și în același timp te ajută să spulberi barierele mentale ce apar mai peste tot în lumea noastră de zi cu zi. Nici nu știu să-mi aleg la ce se pricepe mai bine – la a explica percepte științifice, sau la a contraataca sistemele de gândire eronate și acele logical fallacies omniprezente prin jurul nostru.

Iluminarea nu are cum să aibă loc fără a spulbera întâi iluziile. Iar acest om reușește printr-o singură carte să acopere puncte cu adevărat interesante pentru un drum spre a deveni mai buni. Discursul său include sub o mare aripă gândirea critică, politica, independența, educația, religia și multe altele, toate fiind componente esențiale de luat în vedere în angrenajul ce trebuie să ne ducă spre o cale mai bună.

Rareori apar și mici insights despre astronomie, dar trebuie să îi permitem acestui autor să exemplifice lucruri din prisma ariei sale de studiu, e normal să îi fie mai natural să explice lucruri prin exemple din ocupația sa.

Carl Sagan ne învață că trebuie să fim foarte atenți atunci când suntem confruntați cu idei noi, să ne dezvoltăm o gândire critică și un scepticism interior general, însă evident, să nu uităm că în anumite situații, ideile merită primite cu inima deschisă. Cu alte cuvinte, Sagan înțelege foarte clar importanța rigorii, dar și importanța de a o lăsa deoparte în acele situații ocazionale.

Iar ca produse secundare ale acestei cărți, pot spune că simt că am rămas cu o foarte frumoasă lecție de umilitate, toleranță și respect. Fiindcă Sagan e genul de om care poate respecta și accepta întregi tabere de oameni cu care nu este de acord. Și se vede din scris, cum niciodată nu atacă personal oamenii care aberează. Se rezumă doar să îi citeze, și eventual să aducă contraargumente logice, independente de emițători.

Găsesc foarte potrivită alegerea de a încheia cartea cu un capitol politic. Fiindcă la urma urmelor, după toate deciziile noastre individuale de a ne schimba și a deveni mai buni, următorii decidenți asupra vieților noastre (care ne pot schimba în foarte bine sau foarte rău totul) rămân politicienii. Mai ales că Sagan explică și a doua latură a cuțitului, anume că știința a fost și va putea fi mereu folosită în scopuri rău intenționate. Astfel, ne reamintește cât de important e ca decidenții de rang înalt să fie stabili și emoțional, și din toate celelalte puncte de vedere.

Carl Sagan ia lumea așa cum este, și încearcă să o facă mai bună. Varianta lui de a face asta este prin popularizarea științei, împărtășirea principiilor științifice spre largul public. O recomand cu toată căldura și celor raționali, și superstițioșilor.
Chiar a fost amuzant că prin metrou m-am aliniat cândva cu o doamnă, eram oarecum față în față, cărțile noastre aproape se atingeau. Ea avea ceva cu maica domnului pe copertă, eu îl aveam pe Sagan.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s